invalida
Czech
    
    
Pronunciation
    
- IPA(key): [ˈɪnvalɪda]
- Hyphenation: in‧va‧li‧da
Declension
    
Related terms
    
- invalidita
- invalidní
- invalidnost
- invalidovna
See also
    
- kripl m
French
    
    
Italian
    
    
Noun
    
invalida f (plural invalide)
- female equivalent of invalido
- Synonyms: disabile, inferma, diversamente abile, handicappata
 
Etymology 2
    
See the etymology of the corresponding lemma form.
Verb
    
invalida
- inflection of invalidare:
- third-person singular present indicative
- second-person singular imperative
 
Latin
    
    Adjective
    
invalida
- inflection of invalidus:
- nominative/vocative feminine singular
- nominative/accusative/vocative neuter plural
 
Maltese
    
    Alternative forms
    
Etymology
    
Borrowed from Italian invalidare.
Pronunciation
    
- IPA(key): /ɪnˈvaː.lɪ.da/
Conjugation
    
| Conjugation of invalida | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| singular | plural | |||||||
| 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |||
| perfect | m | invalidajt | invalidajt | invalida | invalidajna | invalidajtu | invalidaw | |
| f | invalidat | |||||||
| imperfect | m | ninvalida | tinvalida | jinvalida | ninvalidaw | tinvalidaw | jinvalidaw | |
| f | tinvalida | |||||||
| imperative | invalida | invalidaw | ||||||
Related terms
    
Portuguese
    
    Verb
    
invalida
- inflection of invalidar:
- third-person singular present indicative
- second-person singular imperative
 
Romanian
    
    
Pronunciation
    
- IPA(key): /in.va.liˈda/
Verb
    
a invalida (third-person singular present invalidează, past participle invalidat) 1st conj.
- (transitive, law) to invalidate, to nullify
Conjugation
    
    conjugation of invalida  (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a invalida | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | invalidând | ||||||
| past participle | invalidat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | invalidez | invalidezi | invalidează | invalidăm | invalidați | invalidează | |
| imperfect | invalidam | invalidai | invalida | invalidam | invalidați | invalidau | |
| simple perfect | invalidai | invalidași | invalidă | invalidarăm | invalidarăți | invalidară | |
| pluperfect | invalidasem | invalidaseși | invalidase | invalidaserăm | invalidaserăți | invalidaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să invalidez | să invalidezi | să invalideze | să invalidăm | să invalidați | să invalideze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | invalidează | invalidați | |||||
| negative | nu invalida | nu invalidați | |||||
Derived terms
    
Etymology 2
    
Inflected forms.
Pronunciation
    
- IPA(key): /in.vaˈli.da/
Spanish
    
    Verb
    
invalida
- inflection of invalidar:
- third-person singular present indicative
- second-person singular imperative
 
    This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.