fluctua
Catalan
    
    Verb
    
fluctua
- inflection of fluctuar:
- third-person singular present indicative
- second-person singular imperative
 
French
    
    
Latin
    
    
Romanian
    
    
Verb
    
a fluctua (third-person singular present fluctuează, past participle fluctuat) 1st conj.
- to fluctuate
Conjugation
    
    conjugation of fluctua  (first conjugation, no infix)
| infinitive | a fluctua | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | fluctuând | ||||||
| past participle | fluctuat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | fluctu | fluctui | fluctuă | fluctuăm | fluctuați | fluctuă | |
| imperfect | fluctuam | fluctuai | fluctua | fluctuam | fluctuați | fluctuau | |
| simple perfect | fluctuai | fluctuași | fluctuă | fluctuarăm | fluctuarăți | fluctuară | |
| pluperfect | fluctuasem | fluctuaseși | fluctuase | fluctuaserăm | fluctuaserăți | fluctuaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să fluctu | să fluctui | să fluctue | să fluctuăm | să fluctuați | să fluctue | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | fluctuă | fluctuați | |||||
| negative | nu fluctua | nu fluctuați | |||||
    This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.