conducător

Romanian

Etymology

From conduce (“to drive, lead”) +‎ -ător, from Latin conducere.

Noun

conducător m (plural conducători, feminine equivalent conducătoare)

  1. leader, ruler
  2. driver
  3. conductor

Declension
Declension of conducător
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (un) conducător conducătorul (niște) conducători conducătorii
genitive/dative (unui) conducător conducătorului (unor) conducători conducătorilor
vocative conducătorule conducătorilor

Adjective

conducător m or n (feminine singular conducătoare, masculine plural conducători, feminine and neuter plural conducătoare)

  1. leading

Declension
Declension of conducător
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative/
accusative 		indefinite conducător conducătoare conducători conducătoare
definite conducătorul conducătoarea conducătorii conducătoarele
genitive/
dative 		indefinite conducător conducătoare conducători conducătoare
definite conducătorului conducătoarei conducătorilor conducătoarelor
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.